Binecuvîntarea părintelui Nicodim Bujor

Duhul Înţelepciunii, Duhul Răbdării, al Blîndeţii, al Gîndului Curat… toată Darea cea Bună şi tot Darul Cel Desăvîrşit de la Dumnezeu, Pogorîndu-se de la Părintele Luminilor!, să te acopere pe tine copilul meu!”…

marți, 4 august 2015

6 ANI CU CENACLUL - INTERVIU CU PĂRINTELE CĂTĂLIN DUMITREAN!

Imagini pentru cenaclul lumina lina
-         - 6 ANI! FELICITĂRI! Vă vine să credeți?
-          -Da! Era greu la început. Nici nu știam dacă nu fac o greșeală. Condițiile erau aproape imposibile, cei din jur doreau altceva de la mine...
-         -Ce doreau?
Imagini pentru cenaclul lumina lina-          -Să stau doar lângă ei. Să fac slujbe  și să îi spovedesc. A fost chiar o mică revoltă, și primele probleme au apărut din start... cenaclul pleca greu la drum...
-          -Dar a fost vreodată ușor?

Imagini pentru cenaclul lumina lina-          -Da, prin cenaclul am devenit un om fericit. Vedeți, mi-am atins scopul. Să ajung la zeci de mii de oameni și să le vorbesc de Dumnezeu. Împreună cu colegii mei, fără de care mi-ar fi fost imposibil. Ei m-au sprijinit în proiect. I-am respectat pe toți. Dar, e greu să fi membru al cenaclului. Diavolul nu te iubește.

-          -De ce?
-          -Pentru că aduci iubire și lacrimi. Provoci sfințenia. Și atunci îți dă o problemă. Hai, nu mai sta aici. Ce să faci tu în Cenaclul acesta... Ai griji mai importante... Lasă băbuțele care plâng... Și uite așa o duc de șase ani...
-          -Maica Domnului?
-          -E totul..
-          -Cum?
-          -Totul...
-          -Insist...
-          -Cheia biruințelor noastre... Ne-a purtat peste tot... Ce ne-a făcut...
-          -Ce?
Imagini pentru cenaclul lumina lina FACEBOOK-          -Numai ea putea să ne ducă print toată lumea... Și cine eram noi? Niște copii... Simpli... Nu profesioniști, nu cu sponsori, nu cu mijloace tehnice, auto... dar ea a făcut minuni... Hai, că până sâmbătă vă rezolv și motorina...hai că aveți unde dormi... hai că fac eu pace...
-          -Incredibil!
-          -Sunt sigur! O cunosc! Știu ce poate face! E divină! Ne poartă pe aripi de îngeri. Noi, niște oameni simpli... Frumoșii nebuni ai satelor smerite...
-          -Azi, la Sibiu!
Imagini pentru cenaclul lumina lina la loamneș-          -Îți spun un secret...acum o lună eram frânt... Cel puțin la nivel de minte. După ce am venit din Italia... Nu am lăsat să se vadă... Am zis că iau o mică pauză... Nu mai dormeam nopțile. Mă plimbam prin casă, mă rugam să trec momentul... Și, deodată am simțit o lumină... Cineva mi-a scris...Hai părintele să luăm toate cătunele și să mergem din sat în sat... Acolo e totul... Nu în orașe...nu în concerte mari... În lacrimile oamenilor... La Velea Șesii... În Apuseni... Oriunde...
-          -Era totul în minte?
-          -Da, pentru că, nu reușisem să mă rog corespunzător pe timpul deplasării în străinătate. Și atunci când nu te mai rogi încep să apară temeri. Te îndoiești de tine, de talentul tău, de misiunea ta, de vârsta ta, de reușitele tale.
-          -Misionarii trebuie să se roage mereu?
-          -Dacă vrei să nu faci totul mecanic. Când nu ne rugăm devenim ca somnambulii și atunci apare judecata, mânia,cârtirea, îndoială și secătuirea propriilor energii.
-          -Deci, în iulie ați căzut și ați reînviat?
-          -Din clipa aceea am înviat... În care am hotărât să nu mă mai plâng și să fiu bărbat. A se citi creștin adevărat. M-am pus în genunchi la Icoană și am luat mental totul de la capăt.  Sunt nou, gata de drum... Eu și minunații mei colegi...
-          -Cel mai frumos concert?
Imagini pentru cenaclul lumina lina la loamneș-          -Toate!
-          -Cel mai greu?
-          -Toate!
-          -Bucurii?
-          -Cu măsură și nelimitate. Am cele mai mari satisfacții.
-          -Amintiri mai speciale?
-          -Insiști?
-          -Da?
-          -Hădăreni!Mediaș, în biserică... Târnăveni... Alba Iulia... Valea Șesii... Cioceni de la primul la ultimul concert. Târgu Mureș cu românii cântând liber la ei acasă. Făgăraș, unde s-a blocat strada din cauza publicului aflat în afara bisericii... Cluj-Napoca, Mateiaș, Viscri etc... Și oamenii cenaclului, mereu angajați să-și dea și sufletul pe scenă.
-          -Azi, 6 ANI!

-          -LA MULȚI ANI TUTUROR! ÎNAINTE!

a a consemnat: COSMIN RUS -RADIO TRINITAS


duminică, 2 august 2015

LA HOGHILAG...LA PĂRINTELE ALEXANDRU...

Alexandru este Preot!Și astăzi Cenaclul lumină Lină a fost în Hoghilag, în biserica unde s-a învrednicit ca să slujească. Am fost din nou cu toții... Și evident și Părintele Alexandru. Mai emoționat ca niciodată. Firește, în astfel de condiții. Cu Părintele Protopop Găban, cu peste 200 de săteni. Cu zeci de copiii... Calzi, credincioși, nesofisticați și minunați. Cu peste 40 de grade în biserică și cu un concert emoționant. Doamne, ce simplu și superb a fost...

Alexandru a intrat în marea taină a preoției. Și noi am fot cu toții acolo. Sibieni, medieșeni, suporteri ai cenaclului... Zeci de mașini... O
atmosferă de Paște! Iar sătenilor parcă nu le veneau să creadă văzând tot ce se petrece cu ei. Ne priveau și cântau incredibil de frumos. Ei, cei care niciodată nu au văzut așa ceva... La cântecul Mama au plâns alături de Nelu Ivan, dar tot nu s-au lăsat și au cântat până la capăt... Așa de frumos a fost... Iar când și-au auzit preotul cântând, chiar că nu au mai avut ce să mai zică. Au fost cuceriți de darul lui... Darul Maicii Domnului...

Ce frumos este Cenaclul Lumină Lină... Incredibil de frumos... O familie de oameni ce și-au găsit destinul...

Așa a fost azi și azi..

vineri, 31 iulie 2015

SFATURI PRACTICE (II) CUM SCĂPĂM DE CLEVETIRE

Imagini pentru clevetirea aproapelui
SFATURI PRACTICE DE VIAȚĂ: CUM SCĂPĂM DE OAMENII CARE VORBESC MULT

1.       Nu te arăta interesat de orice vorbă. Ascultă doar dacă cineva e sincer și vorbește de Dumnezeu.
2.       Omul care aduce în discuție problemele altuia este clevetitor. Depărtează-te imediat de unul ca acesta.

3.       Nu-i asculta pe cei ce se arată dornici de dreptate omenească, pe cei ce se arată îngrijorați de soarta țării, a străzii tale, a familiei tale. Oamenii mai mult știu a se lamenta, dar niciodată nu oferă soluții practice pentru ieșirea din impas. Vorba ta să fie fapta sau nimic.


4.       Fi iertător cu toți și bun la suflet. Când cineva însă îți spune că ești prea bun, nu îi da crezare. Unul ca acesta este plin de mânie în inimă, și invidios pe starea ta împăciuitoare, dorește să te coboare în păcat, supraestimându-ți virtuțile.
Imagini pentru diavolii clevetirii
5.       Nu crede în vorba omului care nu se roagă, dar vorbește de Dumnezeu toată ziua. Lasă-l în pace să facă teologie și nu-i lua în seamă vorbele. Prietenii tăi să fie oameni ai rugăciunii și practicanți ai credinței.
6.       Nu sta la ospețe cu cei care sunt atei și indiferență. Ei te vor purta în clevetire, iar din clevetire se naște apoi vrajba. Caută prietenii cu oameni sinceri interesați de mântuire.
7.       Nu te încrede în lăudătorii tăi de astăzi. Ei îți cunosc slăbiciunile și caută să te cuprindă de slavă deșartă. Când ești lăudat adu-ți aminte că doar datorită Bunului Dumnezeu ai reușit să faci ceva bun și că talantul tău este 100% dăruit de Duhul Sfânt.
8.       Vorbește cât mai puțin la telefon. Nu întinde vorba cu oamenii, că din pricini mici s-au născut apoi clevetiri mari. Fi scurt, la obiect și încredințează-te voii lui Dumnezeu.
9.       Nu nădăjdui în adunări nedrepte. Nu te încrede în aplauzele celor care se înduioșează pe moment de vorbele tale, mai ales atunci când vorbești de Biserică și de o viață virtuoasă autentică. Bucură-te când cei ce te ascultă acum, mâine vor pune ei înșiși în practică o parte din vorbele tale.

10.   Tăcerea e de mute ori de aur. Cel ce o dobândește, fericit va fi!

miercuri, 29 iulie 2015

PĂRINTELE CĂTĂLIN VĂ OFERĂ SFATURI PRACTICE DE VIAȚĂ

SFATURI PRACTICE CONTRA STRESULUI. (I)-  AZI ,RUGĂCIUNEA
Imagini pentru rugaciunea inimiiE vară și aveți o mie de gânduri. Uneori teamă, alteori stări confuze, ca și cum nu v-ați găsi locul nicăieri. Ați vrea să porniți într-o călătorie dar nu vă permiteți. Ba mai mult, cei din jurul dumneavoastră sunt la fel de confuzi, uneori chiar irascibili, alteori de-a dreptul apatici. Ce să faceți? De unde să vă rectificați existența? Cum să vă simțiți liniștit, voios și plin de putere ( noi nu spunem energie, pentru că termenul este confundat adeseori cu apostazia yoghină)
Și totuși există câteva soluții practice pentru a ieși din impas. Iată metoda pe care v-o propun:
Imagini pentru rugaciunea inimii
1.       Primul și primul lucru, așezați-vă într-un colț al casei în genunchi sau într-un loc dintr-o biserică. Puneți o Icoana a Maicii Domnului cu Pruncul, în fața ochilor, apoi priviți atent spre ea. După un minut de observație, începeți să rostiți câteva rugăciuni pe care le știți pe de rost. Dacă nu le cunoașteți, nu e nicio problemă, luați o carte de rugăciune și citiți de acolo. Dacă e dimineață, rostiți rugăciunile de dimineață, dacă e seară pe cele de seară. Dacă e amiază, atunci căutați Paraclisul Maicii Domnului și citiți-l pe acesta.

2.       În cazul în care doriți să simplificați căutările unei cărți de rugăciune, aveți posibilitatea să vă rugați și mai eficient, rostind RUGĂCIUNEA MINȚII: DOAMNE IISUSE HRISTOASE FIUL LUI DUMNEZEU MILUIEȘTE-MĂ PE MINE PĂCĂTOSUL SAU PĂCĂTOASĂ..

3.       Nu numărați rugăciunea minții. Rostiți-o repetat cât timp simțiți nevoia să o faceți. De cât mai multe ori. Zece minute, douăzeci...cât mai mult...
Imagini pentru colț de rugăciune4.       Nu intrați în panică dacă la rugăciune vin gânduri străine. Vrăjmașul diavol, în aceste momente, se apropie de dumneavoastră și vă trimite multe gânduri. Unele legate de viață, de timp, de problemele pe care le-ați lăsat nerezolvate. Nu îi dați apă la moară. Rămâneți la rugăciune și continuați să rostiți cuvintele sfinte.

5.       La sfârșitul rugăciunilor, timp de 3 minute rugați-vă din suflet și pentru cei dragi. Aminitiți-vă de fiecare în parte, rostiți-le numele și îndreptați către Hristos, o cerere specială pentru fiecare, în funcție de problemele sau neputințele pe care știți că le are persoana respectivă.

6.       În timpul rugăciunii inimii, puteți închide și ochii. Dar pentru începători, ca să evite pericolul imaginației, e bine ca ochii să rămână îndreptați spre icoană. Așa vom evita posibilele influențe și plăsmuiri diavolești.
7.       După rugăciune vă veți ridica, vă veți mirui și veți simți o mare liniște sufletească.
( va urma)



duminică, 26 iulie 2015

VEȘTEM SAU BINE-AI VENIT ACASĂ! PATRU ORE DE FRUMOS!

Să revedem aievea decorul de aseară. O curte de sat, un covor de iarbă plin de splendoare, sibieni fericiți vibrând din fiecare colțișor al sufletului la auzul cântecelor noastre, apoi o înserare divină, cu reflectoare aprinse, chitare, orgă și vocile pline de emulație ale membrilor cenaclului. Pe scurt, Cenaclul Lumină Lină. Oameni pentru oameni și îngeri metamorfozați în aproape patru ore de frumos spectacol..
... Și începutul: Pocăință-cântec scris pentru cei ce mai au încă trunchi, rădăcini și strămoși. In spatele nostru, ca un fel confirmare eternă, un nuc și parcă sute de amintiri. E curtea copilăriei și a veșnicelor emoții. Curtea care acum, datorită familiei-organizatoare, Părintele Cătălin, Crenguța și Adrian, s-a reîntors în apele calde ale lacrimilor strămoșești. În ochii bunicii, sau vorba cântecului lui Nelu Ivan, intonat aproape de încheierea concertului: CÂTĂ IARBĂ MAMĂ AI ÎN OCHI...


...Splendorile au continuat... Tu Ardeal... Carte poștală veche... Foaie verde spic de pâine... Antiprimăvara... Bieți lampagii și alte cântece nemuritoare ale conștiinței românești...Da... O clipă... Să nu uităm finalul apoteotic în liniște și Duh Sfânt. La priceasna NOAPTEA E STĂPÂNĂ-N VALE parcă toată lume a amuțit. Oamenii lăcrimau. Și cei mai veseli și cei mai calzi. Toți murmurau cu încredere: NOAPTE BUNĂ SFÂNT IISUS, sau un fel de recunoștință adresată CERULUI pentru acestă seară minunată. Se făcuse noapte de-a binelea. Cu greu am stins reflectoarele și am plecat acasă. Majoritatea eram sibieni. Și drumul ni s-a oprit o caldă răsuflare de speranță. Așa a vrut Dumnezeu să fie la Veștem.  O cunună de frumos și amintire. Mulțumim!

joi, 23 iulie 2015

MARI DUHOVNICI CE AU PUS BAZA CENACLULUI

Dragii mei!

Nu vorbesc doar de la sine, ci din binecuvântările primite de la atâția mari duhovnici, care încă de la începutul de acum câțiva ani ne-au binecuvântat ideile, concertele și viitorul. Unul dintre ei este Părintele Nicodim Bujor, mare duhovnic român, părinte văzător cu duhul, care în casa de la Ploiești sau în chilia din Mânăstirea Cernica, a binecuvântat acțiunile noastre și ne-a asigurat că facem un lucru deosebit. La acea vreme, poate nu am stăruit suficient în această binecuvântare, poate nu mi-am dat seama ce mare rol are ea, dar astăzi sunt ferm convins, că prin sfinția sa a vorbit chiar Maica Domnului..
Și acum, vă relatez o mică întâmplare, de fapt o vizită făcută la Cernica, alături de Simion, prietenul meu din Italia, Poate citind veți înțelege ce este viața în Duhul Sfânt și ce înseamnă să primești iubirea semenului tău...

-CUM AM SIMȚIT RAIUL-
Batem discret la ușa chiliei. Niciun răspuns la început, apoi mai bat o dată și aud unul palid:
-          Vă rog să intrați.
E chiar vocea Părintelui Nicodim. Simion mă urmează tăcut. Îl văd că zâmbește. Așa face el de fiecare dată când e emoționat. Sufletul său bun se răsfrânge pe o față plină de surâs.
-          Sărut –mâna Părinte Nicodim! Părintele Cătălin sunt de la Sibiu. Vă deranjăm din nou, vin cu un prieten, are oarecare întrebări și aș dori să luăm o binecuvântare de la sfinția voastră!
Părintele este în pat. Stă așezat pe o parte și ne privește liniștit. Are acea față de copil blând și darnic. Ne așezăm în fața patului în genunchi, cu spatele spre geam. Acolo se află și o măsuță cu tot felul de obiecte, icoane, medicamente și cărți. Părintele ne urmărește mut gesturile, apoi zâmbește. Îmi las capul aproape de palma sa. Și aud:
Imagini pentru sfantul calinic
-          Dumnezeu să vă binecuvinteze. Să primiți: Duhul...
Simion face la fel. Puțin mai stingherit. Părintele îi surâde și accentuează:
-Simion cel înțelept!

Și de aici începe povestea tăcerii. Parcă sunt luat de îngeri și purtat pe un tărâm de vis. Îl văd în fața ochilor mei pe părintele, dar nu sunt acolo, ci undeva mult mai departe, parcă pe un țărm de mare plin de garoafe. Ochii mi se înmoaie de lacrimi, dar încerc să-mi opresc plânsul. O fracțiune de secundă mă săgetează o durere cumplită. Mă simt vinovat de toate lucrurile rele ale lumii. Mâinile încep să-mi tremure neliniștite, iar sudoarea mi se scurge pe frunte. Apoi, din nou o stare de pace și ochii mi se opresc în ochii părintelui. Simt cum un porumbel alb colindă acum prin mica chilie de la Cernica. Apoi, valuri,valuri de iubire. Întreaga ființă pare străpunsă de miresme de dragoste. Lumea îmi pare mică,caldă, prietenoasă și mai ales plină de bunătate.
Imagini pentru chiliile cernica manastireaObserv că părintele mai spune ceva. Dar nu îl înțeleg. Gândul meu e aici și departe. În eterul plămădit de line lumini. Parcă sfinți din trecut coboară cu candeli de mir ușoare spre a lumina calea mântuirii. Îi văd înșirați, unii la stânga și alții la dreapta mea. Silabisind o cântare frumoasă. Cu fețe albe și triumfătoare. Iar eu pășind printre dânșii. Liniștit, așezat, fericit și profund. Mă uit împrejur. Din nou în fața mea chilia și acum vocea Părintelui care răsună deslușit:
-Tatăl Nostru care ești în Ceruri... Așa să vă rugați. O să fie bine.
Nu știu ce se întâmplă acum cu mine. Am un moment de ezitare. Parcă nu m-aș mai ridica de lângă patul părintelui. O voce îmi spune să mă ridic și să plec, ca să nu-l mai obosesc pe minunatul nostru duhovnic. O altă voce interioară îmi cere să mai rămân. Măcar o clipă sau o eternitate. Acel NE REVEDEM ÎN RAI- pe care-l profețise cu altă ocazie părintele, îmi răsună acum mai puternic. Ca o dojană sau ca o taină pe care sufletul meu greu nu poate încă să o înțeleagă. Îmi dau seama cât sunt de lumesc și de învârtoșat la inimă. Nu mă pot desprinde încă de efemer, și de aceea cuvintele Părintelui Nicodim îmi par dincolo de înțelegere. Nu am înțelepciunea de a le pricepe și de ale pune în practică. Le iau la literă și nu în esența lor. Iar părintele mă privește tot mai profund. Îl simt pătrunzându-mi în centrul inimii. Iar eu mă simt și mai neputincios...
Ne ridicăm. Mai vorbim câte ceva și ne cerem iertare de la părintele. Vocea sa e din nou scăzută și blândă:
-          Mergeți la Sfântul Calinic. La moaște și vă rugați și acolo. O să fie bine!
Apăs pe clanța de la ușa chiliei. Ies la lumina zilei și un soare puternic își trimite razele pe fața mea. Mă simt ca un nou născut. Lăcrimez din nou. Pasul îmi pare zbor. Afară e pace...