CENACLUL LUMINĂ LINĂ!

CENACLUL LUMINĂ LINĂ MULȚUMEȘTE FRUMOS TUTUROR CELOR CARE VIZITEAZĂ ȘI EMPATIZEAZĂ CU STAREA DE SPIRIT A ACESTUI BLOG!

duminică, 30 iunie 2013

CENACLUL LUMINĂ LINĂ LA ASTRA SIBIU DE ZIUA PĂRINTELUI CĂTĂLIN CONDUCĂTORUL SĂU DRAG

Fiecare concert susținut acasă, de Cenaclul Lumină Lină este special, îl așteptăm cu emoții deosebite, dar acesta a fost sublim! În deschidere au evoluat pe rând Grupul Psaltic "Sfântul Andrei Șaguna", copiii din Broșteni, copiii din Ruși sub îndrumarea doamnelor preotese, au fost minunați, toți au venit să cânte de dragul părintelui Cătălin și i-au urat La mulți ani! Încă de la început am simțit vibrația cântecului, cuprinzându-ne pe toți, dăruindu-ne zâmbetul și bucuria insuflate de muzică. Prin cântecele acestor oameni deosebiți, care sunt membrii Cenaclului Lumină Lină: Adina, Andreea, Cristina, Cosmina, Cristina, d-na Mirela, Dan, Cristi, Mihai, Claudiu, Ștefan, dl. Ivan Ioan, Vlad, Alexandru, sufletul oamenilor devine una cu sunetul, cu nota, unite fiind într-o stare sublimă. Alături de Cenaclul Lumină Lină, a venit Părintele Lazăr, cu tinerii din Cioceni jud.Prahova, de ziua Părintelui Cătălin, bucurându-ne, cu cântecele și jocurile lor tradiționale, sub îndrumarea doamnei preotese, pentru inima celor prezenți, respectând publicul și dăruindu-se lui. Părintele Marian Mărcuș, a dominat scena alături de Părintele Cătălin în partea a doua a concertului, prin cântecul lor intrând în comuniune sufletească cu publicul, dăruindu-se cu dragoste, are loc acea sincronizare afectivă. Prin cântecul său părintele Cătălin,răsfrânge dragostea, pe cerul muzicii românești, oferind sufletului ceea ce el are nevoie, trăire
autentică, trăire profundă. Slujind lui Dumnezeu, lasă în urma lui un adevărat tezaur literar, scriind poezie, dă frumusețe vieții prin puterea harului și dramului de dumnezeire, oferă hrană sufletului care are nevoie de apartenență și iubire. Tocmai de aceea, lansarea celui mai recent volum de poezii al Părintelui Cătălin “La ceasul împăcării” a fost primit cu mare bucurie. Picurând stropi de fericire în sufletul celor prezenți, ne-a oferit tuturor momente de rară încântare sufletească. Atât cântecele, cât și poeziile părintelui sunt un crâmpei din sufletul lui. Ele oglindesc iubirea profundă față de Maica Domnului, prietenia și candoarea, prin puritatea expresiilor:”Și privea Fecioara blând spre fiecare,/parcă cerul însuși sta în ochii ei,/Sfântă
umilință, vis de împăcare,/S-au pornit a plânge iarăși ochii mei.” Iată zilele trecute ne scria:“Mă gândeam să devin ierbicultor.Să sădesc în fiecare suflet o pajiște de iarbă. Plină, plină de flori”. Părintele, a semănat cu iubire divină câmpia sufletului nostru și a rodit harul său în lume. În această seară de 30.iunie 2013, a fost fermecător, a cântat sensibil, am trăit cu toții magia cântecului. Alături îi stă Părintele Petru cu o eleganță care impune respect, dar în același timp, blând, modest și demn. Cu o puternică expresivitate, domnul director de la Radio Trinitas, Ciprian Olinici, îndrăgostit fiind de muzică și poezie, a încântat și în această seară publicul, cu
eleganța discursului său, care aduce argumente puternice în favoarea Cenaclului Lumină Lină, a misiunii pe care acesta o face în lume, ca pe o jertfă bineplăcută Lui Dumnezeu și semenilor. A fost un concert sublim! O seară magnifică, de ziua Părintelui Cătălin, care iubește oamenii și adevărul, radiază în jurul său iubire și încredere. Este pentru mulți dintre noi un model de viață, este omul de la care am înțeles cum coboară poezia prin cântec și rămâne de-a pururi în sufletul nostru. Felul discret, dar adânc lucrător al Sfinției sale, de a-și manifesta credința, modul tenace, în care își urmărește idealul sunt pilduitoare pentru noi.
Aducem un modest omagiu Părintelui Cătălin Dumitrean urându-i:La mulți și frumoși ani! Alături de toți cei dragi sufletului.

                                                                                                                                   Monica Armenciu

sâmbătă, 29 iunie 2013

LA MULȚI ANI PĂRINTE CĂTĂLIN DUMITREAN

Cu prilejul aniversării a patru decenii de viață, astăzi 30.06.2013, cu deosebit respect și considerație, îi urăm Părintelui Cătălin Dumitrean, La mulți ani! cu sănătate, aceeași înțelepciune și dragoste pentru poporul român, liniște și pace sufletească alături de toți cei dragi.
Vă mulțumim din suflet, pentru tot ceea ce ne oferiți frumos, pentru poezie, pentru cenaclu, pentru că a-ți găsit  și în acest fel drumul sacru spre sufletul oamenilor, cântând neamul și țara, așa cum frumos ne
învățați:”Patriotismul este dragostea și respectul față de înaintașii noștri, voievozi, eroi și martiri care și-au dat viața pentru a ne oferi nouă o Românie puternică.”
Mulțumim Lui Dumnezeu că ne-a dăruit un preot și un duhovnic bun ca dumneavoastră.

Să ne trăiți întru mulți ani!

miercuri, 26 iunie 2013

DUMINICĂ VĂ OFER O NOUĂ CARTE: "LA CEASUL ÎMPĂCĂRII"


  Scriu poezie. Vă scriu cu sufletul. Mă adresez lui Dumnezeu și parcă am sentimenul că numai astfel sunt etern. Prin creație, prin poem. 
   Știți...
   Nu vreau să vă încarc memoria cu gândurile mele. Deși, văd că o fac. Sper să nu fie inflație de astfel de cuvinte personale și la un moment dat să vă plicitsiți de ele. Pentru că, recunosc, am un viciu, nu știu când și unde să mă opresc...
  Și totuși, am mai scris o carte. Poate prea repede. A trecut însă un an de la ultima carte de poezie, dar poeziile mele curg... Și apa aceasta potabilă, poezia, apa cea vie, poate că a devenit prea obișnuită, poate prea multă, poate prea tulbure...
Voi însă trebuie să hotărâți acest lucru. Pentru că, eu deja am hotărât... Scriu, fie ce o fi...  În orice caz, asta e... Ce să fac?
  Duminică, la cenaclul de la A.S.T.R.A. voi lansa cartea "La ceasul împăcării". Și, credeți-mă că nu e niciun apropou necuvincios, pentru cei ce încă nu sunt împăcăți. Cu Dumnezeu, cu lumea, cu mine...
  E pur și simplu strigarea, visul și speranța mea...
                                                                             De azi, de mâine și de totdeauna...
                                                                                             PĂRINTELE

marți, 25 iunie 2013

PĂRINTELE CĂTĂLIN: CINE ESTE CENACLUL, DESPRE FACEBOOK ȘI CONCERTUL DE DUMINICĂ!


CINE ESTE CENACLUL? 
  Dacă, cineva din Bacău, din Timișoara sau din orice altă localitate ar întreba: Bine, bine, dar cine este Cenaclul Lumină Lină, ar trebui să răspundem cam așa:
Cenaclul Lumină Lină este un grup de oameni iubitori de muzică patriotică, bisericească și de bună cultură, și care la îndemnul unui om, se deplasează la sfârșit de săptămână prin toată România, vestind bucuria, dragostea de neam, de limbă română și spiritualitatea noastră autentică.
În felul acesta vă voi vorbi astăzi. Cu pace, cu gând curat și cu dorință de a înmulți mereu și mereu talantul nostru comun.

BUN ȘI FACEBOOKUL?
M-am gândit mult  la concertul de ieri. La lumina pe care a revărsat-o cenaclul. Cum a aprins el sufletele oamenilor. El, cenaclul, cu duhul său frumos. Nu vă pot scrie prea multe. Și așa intru destul de des în monolog. Internetul nu are nimic din  forța scenei și din emotivitatea concertelor. E un fel de scrisoare fără timbre. Mă și uitam la noul nostru profil,  la Facebook, realizat de Ciprian Nedelcu, cel care m-a determinat să dau o șansă acestui mod de socializare. Deși, sunt sceptic că el ar aduce ceva intens, un dialog… Felicit însă pe Ciprian pentru răbdare… Îmi seamănă la înverșunarea de a nu renunța…
  E amiază (articolul îl scriu la 13.15) Plouă greu pe Sibiu. Mă gândesc la ce a fost ieri la Cisnădie. Parcă nu am spus totul în blog. Dar, am scuza că cei care doreau mai mult să vadă, ar fi putut să fie acolo. Cu un autobuz, cu orice… Prietenii, colegii, admiratorii… A să nu uit, au fost câțiva. Bravo lor!
Apropo de FACEBOOK. Mi-am aruncat puțin privirea pe rubricile de preferințe, likes, emisiuni preferate, artiști iubiți, ai unor apropiați și am constatat un mare dezacord între ceea ce suntem noi, ceea ce exprimăm noi pe scenă și opțiunile lor din viața privată. Parcă e prea mult amestec de toate...  Ciudat, nu prea merge, nu prea se poate sluji la doi domni, la atâtea variante de viață … Mai ales că Cenaclul e foarte puțin difuzat și promovat. Oamenii, concertele, piesele…

DRAGUL PĂRINTE UCĂ!

  Dar să revenim la Cisnădie.Părintele Ucă din Cisnădie e fantastic. El a dat mereu o șansă cenaclului. Chiar și atunci când noi nu eram cunoscuți. Ne-a pus mereu biserica, săli de concerte și iubire la dispoziție. A făcut un efort capital pentru noi și oamenii i-au răsplătit curajul. Au fost ieri câteva sute. Un success de public și de entuziasm.
 Ce să vă mai spun? Parcă nu am cuvinte. Aș vrea să fie mereu așa ca la Cisnădie. Să văd lume fericită și români mai implicați în abordarea destinului national. Mai multă tărie și ieșire din egoism. Dar, vă spun, că mi-e tot mai greu să cânt pentru neamul meu și să nu vă surprindă acest lucru. Mai ales că, în mod paradoxal, cenaclul trece acum prin oarecare momente de succes, cel puțin la nivel de afluență de public și de atmosferă de spectacol. Vreau însă să regăsesc altceva, bucuria jertfei în oameni, să văd că ceea ce noi cântăm are o trimitere directă spre faptă, spre iubire, spre jertfă de sine.

DUMINICĂ, ORA 18 VIN CEI DRAGI!
  
  Duminică împlinesc patru decenii de gând, de exitență, de simțire, de speranță. Și totul se datorează lui Dumnezeu, Maicii Domnului, părinților și atâtor oameni minunați care mi-au plinit ceasurile de viață. Dar nu va fi evenimentul meu, ci al celor ce sunt cu inima lângă poporul român, lângă ortodoxie și dragoste de frumos. Voi fi cu Cenaclul, sper în formula completă, la A.S.T.R.A Sibiu. Haideți, vă rog acolo. Să cântăm împreună viitorul!

luni, 24 iunie 2013

DIN NOU CISNĂDIA, UN PLIN DE PUBLIC ȘI DE FRUMOS!

DA! A FOST  FRUMOS ȘI MULTĂ LUMINĂ!

Concertul de la Cisnădie, un regal de suflet și de lumină lină, a început cu un recital de frumoasă dăruire duhovnicească a Corului Bisericii din Cisnădie, omagiind lucrarea Maicii Domnului în lume.
Apoi a fost rândul copilăriei, micuța și minunata Casiana și-a reafirmat în versuri proprii devotamentul față de Fecioara Maria și de părinți pământești, în aplauzele unui public entuziast,mai numeros ca nicodată și bun trăitor al credinței.
A venit la microfon invitatul special al cenaclului, Costel Busuioc, aprinzând dragostea față de cer prin cel mai strălucit și concis referat liturgic “Iubite-voi Doamne”. Glasul său părea venit din sferele îngerești. Ne-am simțit parcă sfioși și plini de har, ce ciudată simțire, ce paradox copleșitor, curat și majestos. Da, Costel Busuioc cântă pentru Dumnezeu și pare născut din cel mai adânc portativ al liniștii sufletești.   Cântecele au fost acompaniate la instrument de pruncii săi, doi copii extraordinari, Maria și Daniel, care moștensc într-un anumit fel talentul tatălui lor. Cântece ca “Dacă într-o tainică vreme”, “Acasa mea”, “Tu mi-ai fost și mi-ești scăpare”, “N-aț vrea decâtt când vine seara” au emoționat la culme asistența și au transformat atmosfera cenaclului într-o stare de paradis. Totul a fost frumos, a fost vibrant, a fost de neuitat.

  Să mai remarcăm momentul de cântece patriotice oferit de membrii obișnuiți ai Cenaclului Lumină Lină care a ridicat sala în picoare, trimițând la voltaj maxim energiile românismului din Cisnădie. Trebuie să fi fpst neapărat acolo ca să puteți înțelege cât de plin de entuziasm a fost acest moment, mai ales că publicul, repet, nu a fost puțin, ci dimpotrivă numeros și frumos. Amintim aici și de recitalul micuței Rafaela Maria Uca, fiica părintelui Marius Florin din Cisnădie, părinte care a fost sufletul acestui concert, organizator care a asigurat ireproșabil detaliile administrative ale acestui concert. Să nu uităm și de Cristi Seuca din Cluj care a companiat minunat la orgă, deasemenea de Ștefan Ion și de colegul nostru Mihai Doda. Tuturor recunoștință. 
Concertul s-a încheiat cu Ave Maria, un cântec de recunoștință pentru cea care este veghetoarea, îndrumătoarea și lumina lină a cenaclului nostru...
A fost o reușită. A fost un concert deosebit, a fost un moment îngăduit de nuătatea absolută a lui Dumnezeu. Mulțumim Cisnădie. Cenaclul Lumină Lină te iubește și va reveni la tine cât de curând.

VOM REVENI ȘI CU ALTE FOTOGRAFII MAI CONSISTENTE! 





UN POEM MAI VECHI AL PĂRINTELUI CĂTĂLIN CARE MERITĂ SĂ REVINĂ ÎN ACTUALITE, ÎN ACESTE ZILE PLINE DE HARUL SFINTEI TREIMI


Cerul iubirii


La-nceput au fost Trei
Într-o singură  viaţă
Şi sublimul din ei
Luminat-a prin ceaţă.


Pe pământ s-au plecat,
În  veşminte de plângeri,
Într-un foc minunat
Arătatu-s-au îngeri.


La stejarul frumos
Au cerut ospeţie,
La acel om duios,
Patriarh de iubire.


Şi i-au spus într-un cor,
Cu tandreţe deplină,
Că o pâine ei  vor
Şi-un pocal de lumină.


Avraam s-a sfiit
Şi a plâns fără silă:
Doamne, har am primit
Şi-am aflat multă milă!


Iar pe masă a pus
Apă,  vin şi o pâine,
Contemplând parcă dus,

Sacrificiul ce  vine.




                                 
                      

                      

sâmbătă, 22 iunie 2013

CONCERT DE PRICESNE “DE DORUL TĂU IISUS” LA SALA THALIA DIN SIBIU





   O, Doamne, cât de frumoși sunt oamenii Tăi! Iată, de dorul Tău, în ajunul Sfintelor Rusalii, Oastea Ta, a organizat un concert așteptând Duhul Sfânt să se pogoare asupra ucenicilor Lui Iisus Hristos. Să ne dăruiască tuturor înțelepciunea, călăuzindu-ne voința și pașii spre ceea ce este plăcut Lui Dumnezeu. Acest minunat concert susținut de Corul și Orchestra “Opera Group Project” precum și de soliști de la Opera Națională din Cluj-Napoca, avându-l ca invitat special pe
Părintele Profesor Vasile Mihoc și ca prezentator, pe Părintele Consilier Cătălin Dumitrean a interpretat cântări de la Oastea Domnului. Între care amintim “Ce dor frumos”, “De dorul Tău”; ce mare și minunat poet a fost Traian Dorz, iată ce frumos a putut să scrie “Maică Pururea Fecioară” iar interpretarea de o sensibilitate rară, a făcut să ne răsune în urechi mult timp: Maică, Pururea Fecioară, tu care-n cer strălucești/Mai frumos decât toți sfinții și oștirile-ngerești/ Tu, ce ești comoară sfântă și sălaș dumnezeiesc/Toți creștinii te adoră, toți din suflet te cinstesc. Superb.
Cu o exprimare corectă și o dicție cultivată, Părintele Cătălin Dumitrean ne prezintă ce urmează, la acest minunat concert. Apoi, în acorduri divine răsună duios: Naintea Ta, Iisus iubit/ Vin azi încrezător/Căci Tu de-aceea Te-ai jertfit,/Să-mi fii Mântuitor. A fost Înălțător!


Monica Armenciu

vineri, 21 iunie 2013

CENACLUL LUMINĂ LINĂ ALTERNATIVĂ ARTISTICĂ ȘI EDUCAȚIONALĂ

Cenaclul Lumină Lină se încăpățânează să promoveze valorile naționale, să vorbească lumii despre tradiție, să cânte eroii neamului, tocmai pentru că privesc și în viitor, la formarea tinerei generații. Cu responsabilitate pentru valorile pe care le crează și le transmite celor care ne vor urma, membrii Cenaclului Lumină Lină leagă tradiția de credință, de educație și de cultură.  Fiind oameni de calitate, creștini adevărați, cu glasul lor minunat, prin cântecele lor, coboară cerul în inima creștinilor, pentru că, așa cum ne învață mereu părintele Cătălin, vom fi judecați și după consecințele pe care le-au avut faptele noastre. De aceea, cu înțelepciune le putem urma exemplul chivernisindu-ne viața astfel încât să putem realiza ceva bun aici, dar mai ales să dobândim mântuirea, împărăția Lui Dumnezeu.


Ascultându-i, ne apropiem mai mult de viața creștină, cumpătată, în care armonia și frumosul  își găsesc locul, venind să bucure sufletul. Prin misiunea lor, în societate membrii Cenaclului Lumină Lină, respectând tradițiile, folclorul, certifică valoarea și bogăția credinței ortodoxe, a identității și spiritualității românești. În cântecele patriotice pe care le cântă, cuvintele capătă umbră și păstrează spiritul de cenușă fierbinte al unui foc stins pe câmp. Publicul cânta împreună cu cenaclu “Iancu la Țebea”, “Jurământ la Putna”,”Treceți batalioane române Carpații” se evocă figurile eroilor noștrii, se trăiește curat românește!
 Din dorința de a conserva valorile identitare, de a stimula interesul tinerilor pentru adevăratele valori, de a cultiva aptitudinile lor artistice, părintele Cătălin, contribuie la dezvoltarea personalității multor tineri, la socializarea și la spiritualizarea lor. Pentru mulți a devenit un exemplu de viață, prin găsirea unei motivații existențiale de care uneori sunt lipsiți. Putem spune fără exagerare că, Cenaclul Lumină Lină prin promovarea valorilor românești poate constitui pentru tinerii din societatea noastră o alternativă artistică, educațională cu un potențial apreciabil, împletind credința și cultura.
Trebuie să recunoaștem că Biserica, este de multe ori mai convingătoare decât multe instituții ale statului, în ceea ce privește păstrarea identității românești.


Monica Armenciu

joi, 20 iunie 2013

PĂRINTELE CĂTĂLIN REVINE PE BLOGUL DE POEZIE

Este greu să te reîntorci în locul în care ai lăsat frumos. Frumos din frumosul lui Dumnezeu. Nu din slava mea deșartă, de altfel multă, poate nespus de multă.
Revin așadar pe poeziicatalindumitrean.blogspot.ro,  cu sentimentul că revin acasă. Și mai ales că nu am plecat nicodată de acolo. Chiar dacă sunt zile lungi în care nu am scris nimic, prea preocupat să dau cenaclului mai mult, să-i dau viață, să vă fac să credeți în el și în vocația sa mărturisitoare.

Dar, deși cenaclul nu se află încă în vacanță, îmi permit să scriu un mic eseu și o poezie închinată Maicii Domnului chiar cu sentmentul că am fi deja într-o preaminunată vacanță. Vă invit la lectură și la pace sufletească!
Părintele Cătălin

marți, 18 iunie 2013

BIEȚI LAMPAGII LA ROȘIA MONTANA?

Așa arată defrișată de străini Roșia Montana!

ÎN 28 IULIE,DRAGI  COLEGI VOM MERGE PE CALEA CRUCII!

  Roșia Montana! 
Doamne ce fior! Să mergem și să cântăm în Țara Moților. Pardon, în fosta Țară a Moților. Acolo unde americanii au cumpărat munții. Au deposedat România de România. Și tristul, bietul, neputinciosul popor român, cum stă și se uită... Așteaptă... Visează... Stă la povești, la politichie, cu ochii pe schimbul valutar și pe oscilațiile dobânzilor din bănci...
Ce am ajuns?  Eroi ai lașității. Plini de vicii și de dorințe de fericire personală. Numai bun terenul ca să vină un John sau vreun J.R., sau mai știu eu ce miliardar și să ne spună: „Măi băieți, gura mică cu cântece națíonale, cu iluzii, cu chestii ortodoxe! Eu vă fac la Roșia Montana vile,vă dau mici, aduc pe Loredana, Voltaj, ''copii minune'', lautari, Irisi, Holografi, și alte grupuri ''profesioniste'' din București, care să vă țină de urât, promovăm la fotbal în Liga I, dar tăcere. Eu vreau munții voștrii...” ...
CEI TREI MILIARDARI STRĂINII CE STAU ÎN SPATELE AFACERII DE LA ROȘIA MONTANA Î
În spatele firmei canadiene Gabriel Resources, care deţine peste 80% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation, se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan, care au investit sute de milioane de dolari în proiectul minier din ApusenI.
   Și creștinii noștrii tac. Și se roagă la Dumnezeu ca el, să facă el ceva...Ce ciudat. Tot numai bietul Dumnezeu să ne acopere lasitățíle noastre... Și ce neputincioși sunt de fapt copiii liniștiți... Și noi, vai noi, ne vedem de familii, de copii, de strânsul banilor la pungă, de nepoți, de vise sfâșiate, de servicii prost plătite, de plăcerile de
fiecare zi... Bieți trăitori, cu idealul doar pe buze și niciodată plinit în fapte...
În acest timp ''John'', sau alții, cumpără munții și devin stăpânii României. Deci, iartă-ne moțule sfânt, iartă-ne Avram Iancule că te-am făcut de rușine. Te cântăm doar din buze și uneori nu te mai cântăm deloc...

Și totuși Cenaclul Lumină Lină va cânta în Baia de Arieș- Roșia Montana. Bieți lampagii!

ȘI UN FILM DRAMATIC!!! VIZUALIZAȚI!

luni, 17 iunie 2013

CE A MAI RĂMAS DUPĂ AVRIG?


 Serile de luni sunt puțin mai triste și poate chiar ceva mai melancolice. După concertele de duminică seara, după entuziasmul teribil al spectacolelor cenaclului, ziua de luni pare una a revenirii cu “picioarele pe pământ”; ziua când ne reîntoarcem la “obișnuințele” de fiecare ceas, la viața cea atât de grea și plină încercări.
  Nu am vrut să mai revin asupra concertului de la Avrig. Publicul și membrii cenaclului au spus totul acolo, la fața locului, în fiorul celor peste două ore de entuziasm creștin-național, în blândețea cântecelor de pace, bucurie și frumos. Dar Avrigul începe să ne lipsească, începe să doară, începem să-l regretăm și să-l dorim măcar încă de câteva ori reeditat. Nu știu dacă acest eveniment se va desfășura la Roșia Montana, sau pe 30 iunie la A.S.T.R.A în Sibiu, sau poate chiar din nou cândva la Avrig, dar vă mărturisesc sincer că este mare nevoie de astfel de momente. Nu neapărat pentru noi cei care cântăm mereu, ci mai ales pentru acești oameni simplii și în același timp monumentali, pentru care merită să facem mereu și ceas de ceas câte ceva. Să cântăm, să-i iubim, să le stăm alături.
  La Avrig a învins în primul rând iubirea de popor. Și sunt sigur că această lucrare nu ne aparține nici nouă celor ce am pus suflet ân cântare, nici organizatorilor(care s-au achitat excelent de obligațiile lor), ci numai și numai Maicii Domnului. Pe ea am simțit-o ca fiind acolo. În rest, totul a fost bine. Mergem înainte. Fie și cu aceste melancolice zile de luni.
DOR DE AVRIG

Doamne ce melancolie,
Parcă simt un fel de frig,
Nu știu mâine ce-o să fie,
Dor mi-e însă de Avrig.

De acele lacrimi sfinte,
Ce-au căzut ca un câștig,
Dintr-un cer așa fierbinte,
Cum e cerul din Avrig.

Și a fost cu noi durerea,
Neamului ce-l văd și-l strig,
Să-și mai afle învierea,
Fie numai și-n Avrig.

Acum dorul mă răpune,
Parcă nu mai am nimic,
Dar curând o să răsune,
Iarăși cântul în Avrig!




duminică, 16 iunie 2013

MĂRIA SA PUBLICUL DIN AVRIG!

   
  AVRIGUL ROMÂNESC!!!

    Se aude glasul plin de fior al lui Nelu Ivan: “Sus, sus la munte sus/Sus,sus, române sus/Acolo-i și Iancu dus/La Vidra de Sus!”- și deodată, împinși parcă de un sublim resort interior, publicul din Avrig se ridică în picioare. Parcă nu îți vine să crezi ochilor, cum sute de români cântă din inimă pentru neam și dreptul nostru de a ne cinsti eroii...
   
  Așa putem începe cronica acestui concert, care în mod paradoxal nu va face trimitere la niciunul dintre cei ce am cântat  în  fața oamenilor, ci numai și numai la acești oameni extroardinari, publicul din Avrig, oamenii aceștia minunați, care au egalat prin entuziasm pe frații lor români din Cioceni și Ploiești. A fost extraordinar. Poate nu prea rar, dar  s-a putut vedea în mod deosebit la un concert al Cenaclului Lumină Lină, astfel de mare bucurie și respect față de pământul român și de limba română.
 
Să mai subliniem faptul că, la aceeași oră, la numai câteva sute de metrii de noi, tot în Avrig, se desfășura un mare congres al sectarilor adventiști, o săptămână de zile creștinii ortodocși fiind ademeniți prin invitații și daruri, ca să vină la adunarea lor. Dar Maica Domnului nu a dorit ca acest lucru să se întâmple și românii au rămas în biserica lor. 
  Doamna Maria M., una din credincioasele care a venit la concert ne-a spus cu lacrimi în ochi: “Nu știu cum de s-a nimerit să veniți la Avrig tocmai astăzi, când au venit la Avrig mairi predicatori adventiști. A fost o minune, căci mulți credincioși de-ai noștri s-ar fi dus, așa din curiozitate, la adunarea lor. Nu știu... Ați salvat suflete, Maica Domnului le-a salvat. De când sunt nu am trăit o asemenea atmosferă. Demult aveam nevoie de așa ceva! Mulțumim părintelui protopop Gafton, inima noastră și sufletul acestei invitații”. Această declarație a fost spusă tare, la microfon, la sfârșitul concertului, în timp ce lumea venea să ne mulțumească.
  MĂRIA SA, PUBLICUL! 
Crecincioșii din Avrig, din Sibiu, din Cisnădie și de unde or mai fi venit ei, au fost suveranii acestei zile. Oameni cu lacrimi în ochi, oamenii pe care nu i-am rugat nciodată să se ridice în picioare la cântecele patriotice, dar care au ținut dinadins ca să stea cu demnitate în fața versurilor ce au cinstit neamul și Biserica lui Hristos!
Deci, dacă NOI prin cântec am întrebat: “Unde sunt acum românii? ” , iată că la Avrig toți cei aflați la concert au răspuns cu toții: PREZENT!

joi, 13 iunie 2013

REPETIȚII, ȘI O STARE DE SPIRIT FRUMOASĂ!


Cenaclul Lumină Lină s-a reunit în această seară, spre a discuta câteva repere de viitor. De la bun început părintele Cătălin a reamintit colegilor săi, că urmează un sfârșit de sezon încărcat cu două concerte de vârf: Avrig și Sibiu. Apoi s-a amintit că a fost perfectat un important concert patriotic la Roșia Montana, mai precis la Casa de Cultură din orașul minier Baia de Arieș, loc al tragediei naționale, în care străinii ne vânează fără scrupule averea națională. Se va merge în spirit misionar și patriotic.
  Părintele Cătălin a cerut membrilor cenaclului să-și spună părerea vizavi de desfășurarea
ultimului concert, aducând ca argument de înnoire și câteva sugestii interesante venite de la prietenii cenaclului, aceia care ne scriu prin email. S-a mers totuși pe principiul spontaneității la fața locului, mai ales că planurile mari nu au fost nicodată ușor de pus în practică atunci când ne-am întâlnit direct cu publicul, mai ales că cenaclul nostru nu trebuie confundat cu o mișcare religioasă de tip "neo-ortodox", așa cum așteaptă să ne claseze cei ce nu ne iubesc, și mai ales pentru faptul că fiecare public este foarte diferit și uneori chiar destul de amorțit în repere seculare. Părintele Cătălin a mulțumit tuturor pentru aceste sugestii și a promis o linie de echilibru pentru concertele cenaclului, prioritară rămânând în opinia sa linia patriotică, accesul spre literatura și creația română și evident că și spre valorile muzicale ale credinței, cheile vitale ale rezistenței neamului și Bisericii.  
  S-a cerut ca să fie căutați și alți oameni talentați, dornici de a cânta în cenaclu, echipa având nevoie de câteva retușuri și de încă maxim două-trei persoane cu voce și cu talent instrumental. În acest context a fost prezentată și cu bucurie primită ca nouă membră a cenaclului Cristina Baca, o folkistă cu voce deosebit de pătrunzătoare și plină de entuziasm liric. Toți cei prezenți i-au urat bun venit, prietenie și cale lungă pe drumurile misionare ale Cenaclului Lumină Lină.
  Să mai remarcăm că micuța Ana a pregătit un cântec scris ieri de Părintele Cătălin. Iată și versurile:
BALADA MICII SINGURĂTĂȚI
REFREN
Da, da, da; da, da, da
La speranță spuneți: Da!
Nu, nu, nu; nu, nu, nu,
Oameni nu mai spuneți: Nu!

Nu vă cer mai mult în lume,
Doar un drept de a fi cu voi,
Altceva nu pot a spune,
Vreau iubirea înapoi.

Văd doar certuri, despărțire,
Boli și-n semenii cei tari,
Cer iubire, dau iubire,
Pentru oamenii cei mari.

Maica Domnului miloasă,
Tu ce ai avut un prunc,
Dă-mi o vorbă mai duioasă,
Cum în inimi să ajung.

Să le spun celor cu vină,,
Ca-au uitat de Dumnezeu,
Că și-au stins a lor  lumină
Dreptul de a iubi mereu.

Și te rog Iisuse sfinte,
Eu nu-ți cer decât atât,
Dă-mi măcar câte-un părinte,
Să-mi mai țină de urât.

 Deci, pe duminică la Avrig!