marți, 4 iunie 2013

PĂRINTELE CĂTĂLIN ÎN DIALOG CU PĂRINTELE IULIAN ȘI UN CÂNTEC NOU PENTRU CENACLUL LUMINĂ LINĂ

Cu părintele Iulian din Veseud m-am întâlnit adeseori. Și de fiecare dată am găsit bucurie. La dânsul și în famila sfinție sale. La Veseud acolo unde acum puțin timp am fost prezenți împreună cu cenaclul. Vă prezint astăzi un mic dialog de suflet cu Părintele Iulian, realizat chiar astăzi când am avut oportunitatea de a sta mai mult de vorbă. Vă redau doar un scurt fragment din convorbirea noastră.. Un dialog sincer, frumos și plin de speranță. Citiți și veți găsi un mic ajutor.

-          Părinte Iulian de ce crezi că este necesară existență cenaclului?
-          Pentru întărirea credinței noastre și a credincioșilor.
-          Să ne reamintim de concertele de la Veseud și Râșnov, acolo unde ați participat. Ce ați simțit în acele momente?
-          Bucurie! O bucurie mare, pentru că acele cântece sunt închinate marea majoritate Maicii Domnului: Iar Născătoarea de Dumnezeu nu poate să aducă decât bucurie în sufletele oamenilor.
-          Noi cântăm însă și cântece patriotice. Mai e nevoie de ele?
-          E nevoie mare, pentru că suntem români și românii tot timpul și-au cântat sincer neamul. Ele ne-au dat putere ca să mergem înainte prin negura istoriei.
-          Unii însă le contestă mesajul...
-          Ei nu înțeleg îndeajuns nevoia de patriotism.  S-au cosmopolitizat, s-au internaționalizat prea tare și atunci nu mai aunevoie de acele cântece.
-          Deci, să le mai cântăm sau nu?
-          Da, pentru că ele aduc dragoste mai multă de neam și rugăciune. Merită cântate orice ar fi, chiar dacă nu le ascultă toți...
-          Credincioșii din Veseud ce au avut de spus după concert?
-          Au fost foarte entuziasmați și întăriți în credința în Maica Domnului. Au prins mai multă nădejde.  Maica Domnului e absolut totul... Mântuirea, scăparea, alinarea, bucuria...
În ea găsim liniștea cei mai mulți dintre noi.
-          Îi plac și ei pricesnele?
-          Da! Orice rugăciune sau cântare Maica Domnului o primește cu bucurie...

ÎNCĂ VREI SĂ MAI CÂNTĂM?
Cenaclul merge la Cluj-Chinteni. Cu forța inimii sale. Care bate și se aprinde divin. Mi-e frumos să plec la Cluj “în templul Ardealului”. Nu ne-am pregătit în mod deosebit. Dar mergem. Pelerinilor le stă bine cu drumul. Urcăm pe încă un munte. Lăsăm  griji, case, urgențe, dureri și mergem ca să cântăm.  Poate mai mulți, poate mai puțini, poate mai tineri, poate mai îmbătârniți. Ca un foc care nu vrea să se stingă.
Mă uit spre Maica Domnului. Cu ochii altora. Mi-e rușine parcă să o mai privesc cu ochii mei. Mi-e rușine mereu. De când m-am născut și până astăzi. O văd întrebătoare și răspunzătoare de toate faptele noastre. O văd nedumerită. O văd ținând mâna ca un căluș în jurul linei lumini, spre a nu se stinge. Ține Maică, tine! Ține măcar tu… Întreține iluzia bătrânului tău soldat, ciuruit de gloanțele atâtor neputințe. Ține-ți și ochii deschiși. Vezi lumina lină? O mai vezi aprinsă prin case, prin sate, prin biserici, prin săli de concerte?  O mai vezi la fel de vie ca și altădată? Și dacă da, atunci tine Maică mâinile drept căluș…
Cenaclul merge la Cluj. Oare de ce? Oare mai e nevoie de cântec? Fie voia însă voia ta. Văd că încă ne dorești a cânta. Bine, venim… Vom veni Măicuță să ne mai vedem…

Și ca un nou început, iată ți-am mai scris un cântec. Primește-l ca și când l-ar fi scris toți:

Nu lăsa Măicuță

Refren:
Nu te lăsa, orice ar fi,
Te cheamă iar Hristos cu dor,
Lângă Măicuța tu vei ști,
Că îți va fi mereu ușor.

La Măicuța ta cea sfântă,
Spune-i tot ce te te frământă,
Nu te  teme, orice ar fi,
Ea mereu te va iubi.

Plânge suflete, mereu,
Plânge lângă Dumnezeu,
Maica va fi lângă tine,
Și-ți va fi cu mult mai bine.

Maică, Maică minunată,
Fă-mi și inima curată,
Crucea să mi-o pot purta,
Chiar de este tare grea.,

 Hai ridică-te, nu sta,
Suflete, nu aștepta,                    
Astăzi cerul ți-e deschis,
După cum ți-a fost promis.