luni, 13 ianuarie 2014

PĂRINTELE CĂTĂLIN: A PLECAT MĂICUȚA A RĂMAS IUBIREA!


A plecat Măicuța și a rămas iubirea. A plecat lemnul Icoanei de la Mihai Vodă și a rămas darul cel fierbinte al sfintelor dorinți. Ieri Măicuța ne privea din biserică și ne tot repeta: Nu uitați! Iubiți! Nu uitați ce v-am lăsat! Nu vă mai dezbinați! Nu mai plecați pe drumuri lungi ca să mă căutați, căci aici voi fi mereu!
Măicuța ne învață să iubim. Să  iubim înainte de marea iubire cerească, când Mirele- Hristos ne va pofti la Cina cea veșnic.
A   plecat Măicuța și tu suflete trebuie să fi de azi altul. Uite-te la ochii tăi, la casa ta, la iubirea ta, la prietenii tăi, la amintirile tale. Schimbă totul. Fi vesel! Fi altfel! Iubește și simte  mila. Nu mai plânge. Nu mai te rătăci printre ceruri, căutându-l pe Dumnezeu. Dumnezeu acum, aici, pe pământ, este bunătate, o privire caldă, o rugăciune, o strângere de mână, un zâmbet...
Alt Dumnezeu nu există...
Așa a grăit Măicuța...


LA NUNTĂ

Cuvântul se întoarce,
Șoptit și sfios,
Hrănește-te suflet,
Poftește la cină,
Măicuța ți-a aduce un Mire frumos,
Al tău o să fie,
Lumina cea lină.

Tu tremuri,
ai arderi de gând și mister,
Nu-ți fie nici frică,
Nu ai nici-o vină,
O lacrimă caldă,
De milă și cer,
Măicuța îți lasă,
Lumina cea lină.

Hai cântă,
Fi vesel și plin de avânt,
Un înger,
În tine, te cheamă,  suspină,
Măicuța  te-atinge cu crin de cuvânt,
Sărută Icoana,
Lumina cea lină.

Așteaptă,
Oprește-ți cărările moi,
Pășește în dorul,
Ce nu se termină,
La praznic,
Îmbracă-te în hainele noi,
Aprinde-i iubirii,
Lumina cea lină.