Venim de la Mediaș spre casă... Ce duioase sunt cronicile la
întoarcerea acasă, când kilometrii se numără invers și amintirile minunate sunt
încă proaspete pe retina sufletului. Aș vrea parcă să mă reîntorc înapoi și să
refac pentru încă două ore atmosfera minunatului concert de la Mediaș. Ca să
vedeți că nu spun adevăruri vă ales mărturie niște fotografii și cât pot ele
exprima... Puțin, foarte puțin față de ceea ce a fost acolo...
Nici nu am început bine concertul și lumea cânta la
unison... E singurul public din ultima vreme care nu a avut nevoie de glasul
nostru mobilizator. Sute de români fantastici. Maici de prunci, credincioși și
credincioase care se vede că practică zilnic mersul la biserică, oameni calzi
care au dat serii o ținută unică. M-ar
tenta să spun că acest Mediaș devine campion de primăvară, din
Dulce oboseală... Dulce drum spre Sibiu... Dulce și blând
Mediaș care ne-ai redat stima de sine, la numai o săptămână după minunatele
concerte bistrițene. Oameni dornici de iubire națională. Patrioți înțelepți, ce
și-au regăsit demnitatea de a spune: TU Ardeal, Tu Ardeal/Îți suntem oșteni...
Duh frumos în cenaclul nostru.
