duminică, 8 iunie 2014

DOAMNE, FAIN A FOST ÎN RAI... LA BORȘA, ÎN SFÂNTA ZI DE AZI!

Borșa. Ne întoarcem acasă din Raiul Borșei. Pe microbuz discutăm depsre minunatul concert de azi dimineață. De modul în care, maramureșenii, au explodat, atunci când din inițiativa noastră directă, i-am ridicat în picioare. A fost greu până am îndrăznit, apoi totul a venit de la sine... Un concert în care s-a spus tot ceea ce se putea spune.
Cred că poporul român are trauma ațipeniei la ore de veghe. Murim lent și înviem efervescent. Devenim apatici și ne protejăm lentoarea existențială. Și apoi, ne aprindem repede, la primul glonț care ne trece pe la ureche,
În Maramureș a fost bine. Bocșenii Părintelui Gavrilă au fost atât de minunați, că la începutul concertului aproape că nici nu ne-am dat seama cât de greu o să ne despărțim de dânșii. Iar acum, că am plecat din Bocșa și ne pare atât de rău. Ne-am bucurat de o ospitalitate aparte, frumoasă și 100% semnn că încă există oameni buni...
Mergem spre casă și drumul e mult mai greu... Amintiri... Ne privim în ochi unii cu alții și parcă avem noi înșine pe fețe chipurile dragi ale maramureșenilor. Îi vedem cum stăteau îngenunchiați la Sfânta Liturghie, fără să clipească din gene, cu inima încărcată de Dumnezeu. Erau blânzi ca porumbeii și parcă sfioși. Apoi, pe băncile de afară, la concertul cenaclului, au început a ofta, semn că pricesnele le atingea sufletul... Am venit Măicuță să ne mai vedem... Și ei cântau alătrui de noi... la fel de sfioși, asemănători însă îngerilor... I-am privit mai atent și m-am cutremurat. Îmi păreau doruri din icoanele strămoșilor, sau candele încărcate cu mir de nădejde...
Membrii Cenaclului Lumină Lină au avut parcă și ei puțină emotivitate în plus față de ultimile două concerte. Vederea costumelor populare maramureșene, nu unul, ci sute, le-au creat o stare
de înfiorare specială. Dar, la prima strigare și-au revenit. Și acum regretă plecarea din Maramureș. Deși, fiecare plecare își are la rândul ei propria reîntoarcere.
Echipa Cenaclului a fost compusă din: Părintele Mihai Petian, Părintele Cătălin Dumitrean, Nelu Ivan, Alexandru Dănilă, Andrei Lazăr, Romică Harșani, Cristian Țopean, Sorin Popa, Ștefan Ion, Dumitru Beu și Mihai Doda. A debutat și se va alătura și la alte concerte: Carmen Ștețca.
Calitatea organizării: Excepțională. Ne-a motivat foarte mult ospitalitatea gazdelor, de la venirea cenaclului și până la plecarea sa spre Sibiu, totul a fost deosebit.
Publicul: Puțin introvertit la început și debordant în final. Merită să intre pe unul din locurile TOP 10 CENACLUL LUMINĂ LINĂ.
Momente deosebite: La cântecele patriotice, s-a simțit un duh românesc autentic. La fel și în seara precedentă, când am cântat aceste cântece în fața gazdelor.




BORȘA

Porumbelul se întoarce, către casă și suspină,
După zbor urmează somnul, și-un noian fericire,
Și-a rămas în urmă calea cea mai blândă și mai lină,
A rămas în urmă Borșșa, cu a sa caldă iubire.

Iată și un crin în mâna, unui om ce pare singur,
Iarba din oftatul verii, i se pare dăruire,
Și-a rămas în urmă pasul, cel mai apăsat și sigur,
A rămas în urmă Borșa, și a sa sfântă simțire.

Vine și privighetoarea, zâna care strălucește,
Când din triluri iscusite, cântul naște armonie,
Și-a rămas în urmă dorul, gândul care ne întărește,
Și-a rămas în urmă Borșa, lacrima ce-a fost să fie.

Dacă toate au o soartă, și-o scânteie mai divină,
Poate drumurile vieții ne vor duce în plinire,
Și aș vrea să nu rămână nici un loc fără lumină,
Și aș vrea să nu rămână Borșa doar o amintire...


Poezie scrisă între Mediaș și Sibiu, pe drumul de întoarce de la Borșa