miercuri, 11 noiembrie 2015

DRUM ÎN MARAMUREȘ ȘI O NOUĂ POEZIE A PĂRINTELUI ...

Părintele pleca la București. L-am întâlnit destul de precipitat la Studio Trinitas. Ca de obicei cu suflet și foarte grăbit. Mi-a spus: Ți-am lăsat un text pe masă, un poem, ceva despre cenaclu, așa ca să nu lăsăm blocul să moară. Colegii citesc, sper... Avem prieteni adevărați care sunt sigur că citesc... Să nu uiți și de program. Mergem la Iași, la București, la Căpâlna... Scrie totul acolo... Dar mai bine lasă până luni... poate mai apar modificări...  Eu nu am timp să postez... Mulțumesc Cosmin...Și Părintele a plecat... Am înțeles că miercuri este la București, joi la Trâgoviște a o înmormântare, vineri la Sibiu, sâmbătă și duminică în Maramureș...(Cosmin Rus)Iată textul primit de la Părintele Cătălin: 
 Cenaclul Lumină Lină 
Cenaclul se reîntoarce în frumos. În Maramureș. La Baia Sprie duminică la ora 12 și la Bunești( aproape de Baia Mare) sâmbătă ora 16. Și mergem cu colindul, tocmai pentru a învinge moartea. Ca răspuns la furia morții și a răzbunării celor care, după tragicele evenimente de la București nu găsesc nicio altă soluție de a ieși din criză decât prin răzbunare. La o lume însetată de falsă dreptate răspundem cu un creștinism sublim: rugăciuni, colinde, iubire, pace și suflet. Pentru că noi, creștinii, suntem singurii care le putem face bine atât morților cât și celor vii... Morții care au nevoie de pace și care nu cer ochi pentru ochi, sânge pentru sânge...
Acum CENACLUL LUMINĂ LINĂ se reîntoarce acasă! Pe drum, tot pe drum, dar ACASĂ! Avem nevoie de ochii țăranilor și de lacrimile lor. Avem nevoie să revedem frumosul, după atâtă urât și moarte. Avem nevoie de țară, de obiceiuri, de lumină lină...
Echipa Cenaclului va fi formată din : Părintele Mihai Petian, Ioan Ivan. Romică Harșanyi, Teodor Bucur, Andreea Tecar, Ștefan Ion, Sorin Popa,  și Părintele Cătălin Dumitrean. L a aceasta se adaugă și echipa auxiliară formată din alți cinci membrii, care asigură celelalte acțiuni organizatorice și de infrastructură ale cenaclului.

LA NOI CREȘTINII
La noi, atunci când ochiul începe încet a plânge,
Se spune că e milă, iubire și împăcare,
Un semn de dor sihastru și niciun strop de sânge,
Iar Dumnezeu primește un loc în fiecare.

La noi, nu are moartea nici foc și nici vestire,
Noi nu facem ospețe, ca să plătim cu alții,
Noi ne-am trezit din patimi și-am devenit iubire,
Iar Dumnezeu ascultă cu pace, resemnații.

La noi, când este bine, nu ne grăbim la horă,
Iar când se duce unul, ne împărțim dinarul,
Ne este viața tată, ne este moartea soră,
Și Dumnezeu coboară prin noi, credința, harul.

La noi, copiii cântă și împart mirul durerii,
Se strâng pe la icoane, și așteaptă o minune,
Vorbesc cu Născătoarea, din crezul învierii,
Și Dumnezeu,mai are răbdare pentru lume.

La noi e atât de bine, cu noi începe totul,
Din noi iertarea curge  și cel mai lin cuvânt,
Iar noi vom fi lumină și acesta ne e rostul,
Și Dumnezeu cu taină, în noi, lucrează sfânt.