PĂRINTELE CĂTĂLIN:
Pe una din mărturiile scrise ale zilei de azi, un email
semnat de Nelu Ivan, concertul de la A.S.T.R.A – susținut aseară de inimoasa
echipă a Cenaclului Lumină Lină- este considerat unul maxim, un fel de apogeu
al activității noastre misionare, și pe bună dreptate putem pune mâna la inimă
ca să mărturisim că totul a fost incredibil de frumos. Are dreptate Nelu Ivan,
cel care sedus de elocința artistică a acestor minunați membri ai cenaclului, a
avut și smerenia de a declara că ar fi vrut să-i audă cât mai mult pe cei care
aseară au format un grup unic și aproape irepetabil...
Da... Acesta este Cenaclul Lumină Lină, în varianta anului
2015, la capătul unor concerte memorabile, încununate cu un succes de public
absolut divin, aseară la GALA DE IARNĂ... A fost o gală din toate punctele de
vedere. Colegii s-au depășit pe sine, invitații, mai ales Părintele Doru Gheaja
au făcut să tremure sala de emoție, iar implicarea publicului a fost
nemaipomenită. Aproape neverosimilă, dacă stăm să reluăm filmul complet al
evenimentelor ce au început la ora 17 și sa-u sfârșit aproape de ora 22. Ore de
virtute și dăruire. Ore de colind și patriotism autentic. Ore de lumină lină și
nu ar fi corect să menționăm doar un nume, din toți cei ce s-au produs în fața
semenilor. Grupul în sine a fost extraordinar de frumos și de unit. Cântecele
au fost splendori de har și dătătoare de iubire. Cu rost mântuitor. Sibienii
s-au întrecut pe ei înșiși și au vrut să ne dăruiască o seară minunată. Pentru
că eram în sfârșit acasă...
De la Moș Crăciun la taragotul lui Cristian, de la vocea
Andreei la cea a Alinei, de la infinit la plus infinit totul a însemnat har
peste har. Lumină dorită de Maica Domnului acestui popor. Deci, să fim fericiți
că existăm și trăiește un astfel de cenaclu. El este tot ce poate fi mai frumos
pentru viețile noastre. Și cu el învățăm să pășim spre veșnicie!
Vî rog să citiți mai jos și cronica realizată de colegul nostru Cosmin Rus.
Vă mulțumesc!
A fost o atmosferă de nedescris într-o seară curată precum cerul de decembre ce așterne fulgi albi de zăpadă. Timp de mai bine de trei ore sute de oameni au alcătuit cu toții o frumoasă și mare familie.E greu să descriu în cuvinte această seară, nici nu vreau să încerc pentru că nu cred că voi putea reda sentimentele ce m-au încercat. Parcă totul a fost un vis frumos de iarnă, unic și irepetabil.
Am colindat, am recitat poezii, am cântat. Nu au lipsit îndemnurile la patriotism. Am făcut din nou apel la trezirea poporului român, la dreptul de a nu mai amesteca limba română cu alte limbi străine, la iubire, la iertare, la răbdare și la bun simț. Și cel mai așteptat moment al serii...recitalul părintelui Doru Gheaja din Alba Iulia. Cel care acum zeci de ani urca pe clopotul de la mănăstirea Putna și cânta pentru Ștefan cel Mare, în această seară a urcat în biblioteca ASTRA și a cântat pentru Sibiu.
Și cât de frumos a cântat. Și noi am cântat cu el, și sala a cântat cu el și inimile au cântat cu el. Așa am aflat cum cântă inima. Divin...divin...divin și sublim.Acum gala de iarnă s-a încheiat. Ne îndreptăm spre casele noastre după peste 340 de concerte, fiecare unice în felul lor. Am bucurat mii de oameni anul acesta. Nu știu neapărat dacă puteam bucura și mai mulți. Știu însă sigur că Maica Domnului a fost tot timpul alături de noi și ne-a călăuzit pașii.
Merg spre casă într-o seară curată precum cerul de decembre ce așterne fulgi albi de zăpadă. O ce veste minunată, Tu Ardeal, Clopotul reîntregirii, Cântecul iei...inima mea cântă, și cântă, și cântă. Cântați și voi!
