PĂRINTELE CĂTĂLIN: CUM SĂ NE SCHIMBĂM VIAȚA (I)

”Cel mai mărunt gând ce nu este întemeiat pe iubire nimicește pacea”- spunea odinioară Starețul Tadei, om cu viață sfântă și plină de râvnă către cele cerești. Și mi-am adus aminte de acest cuvânt vrând să devin mai bun, adică să vă conving și pe voi de faptul că dacă devenim mai religioși vom fi altfel. mai calmi, mai sănătoși, mai fericiți... Și cum am putea arăta altfel? Haideți să presupunem simplu, că într-o dimineață de vară, vom deschide ochii și ne vom hotărâ să facem altceva în această zi... Desigur, ne vom vedea și de obligațiile muncii și ale vieții. Vom merge la servici, vom face cumpărăturile pentru familie și ne vom strădui să nu le lipsească nimic celor dragi. Dar vom fi altfel. Așadar...

Vom începe ziua închinându-ne cu fața spre răsărit. Vom spune rugăciunea Tatăl Nostru cu voce domoală și apoi ne vom strădui să nune mai gândim la nimic rău. Vom evita să aprindem televizorul ca să mai vedem știrile rele ale lumii, crimele, bombele căzute în Indonezia sau chiar propunerile exagerate ale matinalelor de a petrece vacanțele pe Coasta de Azur, în Brazilia sau pe o insulă pustie de lângă țărmul croat. Ne vom gândi că banii din buzunar ar putea astăzi să facă fericiți mai mult de doi oameni, adică un prieten căruia să-i luăm o cruciuliță pentru mașină sau un sărac pe care să-l miluim cu ceva mai mult de o pâine... Și ziua ar continua fericită... 

În timp ce șeful sau colegii de servici ar începe să discute despre ultimile incursiuni ale D.N.A.-ului prin memoriile colective ale unor iluzii, ne luând atenția la bârfă cu ”opinia publică” ne-am ruga cu mintea astfel: ”Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul și mă mântueiște!” Și această superbă rugăciune am repeta-o mereu. O dată, de două ori, de trei, ori, de zeci de ori, până când bârfele ar înceta și liniștea se va așeza în birou și pe sufletele noastre. Căci vorba aceluiași stareț Tadei: ” Îi certăm mereu pe politicieni, dar ei sunt copiii noștri. Noi cei bătrâni suntem vinovați,  și nu ei, căci noi le-am dat pilda pe care o urmează în viață”

Spre seară vom veni acasă. Poate înainte vom trece pe la un mic magazin de cartier sau pe la piață, evitând forfota marilor MOL-URI unde nu atât ”prețul” mai lesnicios contează, ci mentalitatea păcătoasă care ne constrânge a crede că, o plimbare printr-un mare hipermarket te relaxează și-ți dă sentimentul modernității. Așadar, după ce cumpărăm pâinea de la un mic magazin, ne retragem în casa noastră, mai schimbăm o vorbă cu cei dragi, mai cântăm un cântec, mai citim o carte de folos sufletesc, ne punem la rugăciune și citim un acatist frumos înainte de a dormi. Vom simți o flacără de pace că se joacă plăcut pe inima noastră. Vom fi calmi și optimiști. Vom începe a trăi altfel și în sfârșit vom înțelege că viața în Hristos este singura care merită trăită. Atât de frumoasă și simplă este ea...