O seară frumoasă de aprilie...Cu Nelu Ivan la telefon... ”NOI SUNTEM VISUL FRUMOS...”

Hai să nu uităm de Rupea... O mică cronică, nu? Tocmai am vorbit la telefon cu Nelu Ivan și mi-a spus de moartea fostului membru al Cenaclului Lumină Lină, Vasile Mardare: ”Un om a cărui piesă muzicală aș asculta-o și de zece ori, fără să mă plictisesc!” Excelentă afirmație, frate Nelu... Mai ales că după Vasile Mardare, care profesionist fiind nu putea onora toate concertele noastre,  numai Dumnezeu mi te-a trimis pe domnia ta lângă mine și lângă spiritul militant al acestui cenaclu... O chitară și o voce pentru poporul român... Și prieten, și artist și mai ales un om de mare caracter. Pentru noi toți un spirit de echilibru... Da... revin la Vasile.... Dumnezeu să-l odihnească pe Vasile... Păcat...

La Rupea, în Casa de Cultură totul a fos duios. O sâmbătă seara plină de har... Cu echipa cenaclului reîntregită... Și, chiar acum când scriu mă gândesc la un paradox teribil de frumos. Înainte scriam mult pe blog și poate nu era atâta emulație în jurul concertelor noastre... Acum scriu mai puțin, dar faptele sunt totale și profunde... Și mai ales prietenia membrilor cenaclului...

Of, mă gândesc chiar acum... cer scuze că iar întrerup cronica...dar vreau să facem o repetiție... Si să văd zâmbetul colegilor... O doresc acasă la Nelu Ivan și la Romică... În Mediaș... Ce frumos era când ne vedeam cu toții, la demisolul bisericii din Sibiu... Era o veselie aparte... Și iată că ne-am închegat o echipă frumoasă... Ne simțim ca o echipă la fotbal care joacă de cinci ani împreună... Și nu ne plictisim... Ce dar frumos...

Rupea...da Rupea... Ce să vă povestesc? Mi-e greu să reiau firul minunilor și să le dezvolt taina... A fost din nou divin... Noi... Cu părintele Doru la timona unei corăbii incredibile pentru secolul XXI... Incredibil că mai există un astfel de cenaclu... Poate ultimul de altfel... O corabie care merge nestingherită prin furtuni și face atracție în marile porturi ale poporului român... Și totul pare un vis... Noi suntem viusl... Cenaclul LuminĂ...


PĂRINTELE CĂTĂLIN: NOAPTE BUNĂ VASILE MARDARE!
Cândva căltoream împreună. Tu conduceai mașina, eu te ascultam cum îmi povesteai lucruri neștiute despre |Adrian Păunescu... Am fost împreună la Homorod, la Bogata, la Brașov. etc... vreo 25 de spectacole.... Mi-ai spus povestea debutului, cum ai fugit când Jerry de la Falpo ți-a cerut să cânți la o preselecție... Te-ai intimidat că nu aveai chitara cu tine și dus ai fost... Evident în tribiună, căci pentru ca să ajungi la un spectacol, la FLACĂRA ai făcut până la Botoșani vreo 15 kilometrii pe jos... Apoi debutul efectiv în 1990 la Turnu Severin, anii faini cu Adrian Păunescu, alături de maestu în casa sa, la bine, la despărțiri, la tot...
Apoi ne-am ținut împreună de rumuri... La Cioceni, când i-am făcut părintelui Lazăr o mare suspriză de ziua sa și s-a trezit cu noi la ușă... Ce șoc a mai fost... ȘI noi ce-am mai cântat... La soar a mea la onomastică.... Of, dar unde nu am fost... Of...

Mai ști cum povesteam Vasile și cum îți ceream să duci o viață creștinească... o dată te-am găzduit o săptămână și  ce frumos a fost... Mi-ai spus că ”Cenaclul Lumină Lină e un vis, că nu am mai cântat de nu știu când consecutiv în fața a sute de oameni, că-i mai fain de o mie de ori la cenaclu ca în restaurante sau în club sau în nu știu ce alte săli laice, unde cânți, și cânți, și uneori lumea îți mai dă câte 50 de lei ciubuc  ca să o mai cânți și pe ”aia” de dragoste... Că la Lumină Lină te simți un mare domn, un trubadur onest al poporului Că artistul, din păcate nu e recunoscut și lumea îl ia uneori la preț de matineu...  Dar că la cenalcu e sublim...” Ce frumos!

Ai plecat... Nu știu de ce... Sau, mă rog, viața nu iartă pe nimeni... Ultitma dată am vorbit la Traube... În curte, atunci cu festivalul iei... Noroc cu Nelu Ivan și cu Cristi că mi te-au readus în față... M-ai admirat pentru ce am spus la microfon, că nu se cuvine ca în timp ce cântăm cântece sfinte de  neam unii să consume băuturi alcolice... Că divertismentul nu face casă bună cu patriotismul... cel puțin în astfel de momente SACRE... Mai ales că de atunci ”profesioniștii” de peste tot nu au mai vrut Cenaclul pe la ”festivaluri”, ca să nu li se tulbure cumva boemia...Că mi-i spus și atunci Citez cuvânt cu cuvânt: ” Bravo! Așa ar fi făcut și Păunescu! Chemați-mă oricând la VOI că vin, deși aveți acum îl aveți și pe Nelu, și el este cea mai potrivită soluție pentru chemarea morală a concertelor voastre, mai ales că dânsul este un om care spune enorm de mult prin astlfe de cântece... Dar mi-ar fi tare drag cu voi... Voi faceți ceva unic și sănătos pentru popor...” Atunci nu ți-am spus,nu aveam cum, dar  mai târziu am lăcrimat cu gândul al cele spuse.... Îmi vorbea un mare folkist... Omul care a fost gata să rămână mereu lângă mine... Omul care va rămâne mereu în inima mea. Iartă-ne Vasile! Du-te acum liniștit în cer și pregătește-ne și nouă concertul cel MARE! Într-o zi vom cânta numai împreună.... Și acea zi va fi fără de sfârșit...

NE AȘTEAPTĂ PRAHOVA ȘI BRAȘOVUL!

   Deși nu suntem foarte prezenți pe Internet, dragi prieteni nu înseamnă că nu avem viață frumoasă șiintensă. Cenaclul Lumină Lină există, desfășoară concerte meoționante și stabilește durabile prietenii cu toți cei ce îl iubesc.Următoarele două concerte ale noastre vor fi:

10 MAI CIOCENI- GALA 10 SPECTACOLE DE CIOCENI! 
Plecarea se va face chiar în dimineața concertului, iar întoarcerea acasă va fi vineri 11 mai la amiază.

13 MAI BRAȘOV BISERICA BUNA-VESTIRE (unde slujesc preoții frați Comșulea) ora 11.30

ALTE DOUĂ CONCERTE:

26 MAI - ACILIU-SIBIU ORA 16

28 MAI - RÂPA-MUREȘ ORA 18

MAICA DOMNULUI SAU OGLINDA IUBIRII

  Numai maica Domnului ne înțelege mereu. De aceea sunt mereu cu dânsa în frunte, ca să trec de greutățile supraviețuirii. Cu dânsa rezolv toate problemele mele de algebră duhovnicească. Stau în dileme, cum să fac să fie bine, cum să mă comport cu semenii, cum să mărturisesc dreapta credință, cum să fiu înțeles și iată dânsa mă ajută enrom de mult ca să dau răspunsuri bune. Pentru că viața este ea însăși o judecată. Ne judecă ziua, ne judecă oamenii, ne judecă conștiința și ne judecă Dumnezeu.
  
  Maica Domnului mi-a fost sprijin la greu. Fiecare Icoană a sa este stâlp și temelie supraviețuirii mele. O privesc în icoane și vreau să fiu blând. Îi văd ochii și îmi doresc să împart numai bucurie. În rest, ce să vă spun, tot ceea ce facem noi în viață pare efemer. Astăzi suntem pe cai albi, mâine suntem azvârliți în șanț și nimeni nu se mai uită cu milă spre noi. doar ea, Maica Domnului. Singura care nu a părăsit Crucea Fiului lui Dumnezeu. Singura care rămâne mereu aproape de crucile noastre... Până la sfârșit...
Părintele Cătălin

PĂRINTELE CĂTĂLIN: VĂ ROG TOȚI CEI CE VEȚI CITI SĂ POSTAȚI TEXTUL ȘI IMAGINEA PE FACEBOOK...

 ICOANA vindecătoare de boli ”Oglinda” vine la Sibiu!

O Icoană făcătoare de minuni din MUNTLE ATHOS numită ”Oglinda” vine la Sibiu, începând d e mirecuri seara orele 18 până marți 24 aprilie la Biserica Sfântul Ioan Rusul din curtea Spitalului T.B.C. Icoana este recunoscută ca având peste o sută de cazuri de cancer vindecate și mai ales este alngătoare a puterilor diavolești din casă. 

Darul cel mai mare al Icoanei este acela al facerii de pace între oameni certați. Icoana restabilește concordia în case, împacă soții dezbinați și rudele aflate în procese materieliste. Icoana a fost prigonită în vremurile vechi de iconoclaști, dar  Împărăteasa Teodora soția împăratului eretic Teofil, a salvat distruferea ei, lipind pe spatele ei o oglindă. Când soțul său se întorcea acasă Icoana era întoarsă cu oglinda la vedere și așa s-a putut salva de la barbara distrugere această icoană.

Cel ce se va ruga măcar cinci zile lângă Icoana-așa spune hrisovul istoric- va primi liniște în casă și în suflet. pentru aceasta ideal este să se citească ACATISTUL ICOANEI.

Programul de vizitare al Icoanei este zilnic între orele 8 și 21.
   
 În fiecare seară la orele 18 se va organiza Sfântul Maslu de Obște pentru aducerea păcii în societatea românească mult divizată de politicieni și patimi sufletești.

    Icoana se află acum la Muntele Athos la Mânăstirea Sfântul Pavel. Ea este considerată făcătoare de pace. Zeci de mii de oameni trimit acatiste la mânăstire cerând împăcarea în familiile dezbinate. dar și reprezentanții unor mari comunități urbane sau rurale din Grecia, Bulgaria și Albania s-au rugat la această icoană atunci când în comunitatea lor au intervenit certuri de natură politică între cetățeni. Unii au mers direct la Athos și au priveghiat șapte zile lângă Icoană. și deîndată s-a făcut pace.
  
   De precizat că Icoana care vine în România este o copie de secol XX și doar această Icoană are binecuvântarea de a fi scoas din mânăstire. Originalul fiind foarte vechi este protejat intr-un loc inaccesibil publicului larg. Dar, aici este marea minune, ”copia” este cea care face minuni, căci la această icoană se roagă pelerinii athoniți. Așadar, această icoană este purtată prin lume și din ea decurg marile minuni.

Izvorul Tamaduirii

In prima vineri de dupa Pasti, in fiecare an Biserica Ortodoxa praznuieste sarbatoarea Izvorul Tamaduirii. Acesta este un praznic inchinat Maicii Domnului, care are rolul de a arata importanta Nascatoarei de Dumnezeu Fecioara in lucrarea mantuirii oamenilor. Numele sarbatorii aduce aminte de mai multe minuni care au fost savarsite la in izvor din apropierea Constaninopolului. Conform traditiei, la putin timp inainte de a ajunge imparat, Leon cel Mare se plimba printr-o padure de langa Constantinopol. Acolo el intalneste un batran orb care ii cere putina apa si sa il duca in cetate. Leon cauta fara folos un izvor pentru a-l ajuta pe sarman. Ulterior, Leon o aude pe Fecioara Maria spunandu-i: „Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape! Patrunde, Leone, mai adanc in aceasta padure si luand cu mainile apa tulbure potoleste setea orbului si apoi unge cu ea ochii lui cei intunecati”. Acesta asculta de ceea ce Maica Domnului ii spuse si reusi sa gaseasca un izvor din care sa ii dea orbului apa sa bea. De asemenea, cu acea apa Leon il spala pe fata pe batran, iar acesta din urma incepu sa isi recapete vederea. Dupa ce ajunge imparat, Leon ctitoreste o biserica langa acel izvor. Pe vremea lui Iustinian, pe cand acesta suferea de o boala grea, imparatul se vindeca dupa ce a baut apa din acest izvor. Drept multumire, Iustinian ctitoreste o biserica si mai mare, care va fi distrusa de otomani in anul 1453. Conform credinciosilor, de-a lungul timpului acest izvor a vindecat foarte multe boli si a tamaduit o serie de rani si suferinte. Credinciosii care viziteaza Istanbului se pot inchina in biserica Izvorului Tamaduirii. Constructia actuala a fost construita in secolul al XIX-lea, insa in subsolul acesteia exista un paraclis din secolul V, unde exista chiar si astazi izvorul cu apa tamaduitoare. Odata cu praznuirea acestei sarbatori, se sfintesc apele. Ortodocsii vin in aceasta zi la biserica pentru a participa la slujba de sfintire a apei, care poarta si numele de Aghiasma Mica.  Dupa ce preotul sfinteste apa, acesta ii stropeste pe credinciosi in timp ce se canta troparul: „Mantuieste, Doamne, poporul Tau, si binecuvanteaza mostenirea Ta, biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste, si cu crucea Ta pazeste pe poporul Tau”.

„Veniți de luați lumină!”

„Veniți de luați lumină!” – Acestea sunt cuvintele pline de puterea Iubirii și Învierii Domnului Hristos,  Biruitorul morții, care astăzi ne cheamă să primim în sufletele noastre nu o lumină fizică, vremelnică, ci lumina iubirii Lui jertfelnice, biruitoare asupra morții și a păcatului, lumina vieții celei adevărate, în pacea și iubirea nesfârșită a Tatălui Ceresc. Bucuria sfântă și mântuitoare a Slăvitului Praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos se revarsă, în această noapte de taină, peste întreaga lume, iar Sfânta noastră Biserică ne umple iarăși sufletele de lumina cea adevărată a credinței că Hristos, înviind, ne trece și pe noi, împreună cu El, „din moarte la viață și de pe pământ la cer”.

                                                        Hristos a înviat!

                                          Sărbători cu pace și binecuvântare!

ÎPS Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, în studioul Radio Trinitas Sibiu

ÎPS Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, în studioul Radio Trinitas Sibiu, alături de părintele Cătălin Dumitrean. Pregătim o emisiunea specială dedicată praznicului Învierii Domnului, emisiune ce va fi difuzată sâmbătă, 07 aprilie, la ora 12:30. Până atunci, vă oferim câteva dintre gândurile transmise de ÎPS Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului.

’’Bucuria sfântă și mântuitoare a Slăvitului Praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos se revarsă acum peste întreaga lume, iar Sfânta nostră Biserică ne umple iarăși sufletele de lumina cea adevărată a credinței că Hristos înviind, ne trece și pe noi împreună cu El ,,din moarte la viață și de pe pământ la cer,,. În această atmosferă de bucurie suntem chemați cu toții să primim, în inimile noastre, cu deplină mulțumire și recunoștință Lumina Învierii Domnului Hristos care dezrobește sufletele noastre de deznădejde, răutăți și patimi, și le umple de mângâierea, pacea și bucuria harului ceresc. Bucuria pe care o trăim acum să sfințească viețile noastre. Hristos cel Înviat este în mijlocul nostru! Pacea și dragostea Lui să rodească în inimile noastre! În aceasta vor cunoaște toți că suntem ucenici ai Lui și fii ai Învierii: dacă vom avea în noi dragostea unul către altul!’’

Bucuria de a avea primul DVD oficial cu CENACLUL LUMINĂ LINĂ!

    Ar fi frumos, ca  să amintim și faptul că la Făgăraș am avut lansarea primului DVD din

istoria Cenaclului Lumină Lină. Un DVD cu concertul susținut la 1 Decembrie la Sighișoara și înregistrat integral de Televiziunea Trinitas. Am mai spus, dar dacă nu m-aș repeta cred că nu mi-ați simți bucuria, dar pentru mine este un fapt deosebit ca o televiziune să vină, să ne filmeze de trei ori și să realizeze un astfel de document public, care peste ani va fi mândria șpi neuitarea noastră.

      Sunt om sensibil  și mă bucur de tot ceea ce este frumos. îmi exprim entuziasmul prin vorbe, pentru că așa ne-a dat nouă oamenilor Bunul Dumnezeu să ne rostim sentimentele. Când văd un dram de fericre în ochii se!menilor sunt la fel de bucuros și ca atare mă exprim. Nu pot să țin în mine stările de împlinire. Și cum să nu fi împlinit când vezi că un proiect atât de luminos precum Cenaclul Lumină Lină își găsește împlinirea și în astfel de forme vizuale. 

dar, nu este numai munca și bucuria mea. Este bucuria întregii echipe, este munca tuturor colegilor și mândria noastră comună. Mulțumim deci pe această cale Televiziunii Trinitas și domnului director general Ciprian Olinici care împreunăc au depus eforturi deosebite pentru ca să ne facă fericiți. Pe noi și pe iubitul nostru public. Să fie primit

CU DUMNEZEU LA FĂGĂRAȘ! CE AMINTIRE FRUMOASĂ!

FĂGĂRAȘ. CASA DE CULTURĂ -ORA 18 SPECTATORI: peste 500. ATMOSFERA: De la minunată la excepțională în unele momente. S-au atins infinituri de dragoste națională, grație acestui public fierbinte și plin de patriotism. 
NOUTĂȚI: A debutat în Cenaclul Lumină Lină grupul vocal ANGHELOS condus de colegul nostru TRAIAN STOIȚĂ. Ca de obicei, așa cum ne-a obișnuit frumos în ultima vreme grupul BALADA a lansat trei cântece, ORAȘUL, CÂNTEC PENTRU LIBERTATE ȘI DOINA LUI LUCACI. Deasemenea, să remarcăm revenirea în echipa cenaclului a fratelui Alexandru Niță.

ORGANIZAREA: Ireproșabilă. Protopopiatul 1 și 2 Făgăraș au fost la înălțime, mobilizând la maxim suflarea întregului oraș pentru acest concert. Felicitări!
Au trecut cinci zile de la concertul făgărășan și de abia reușesc să adun superlativele verbale pentru a putea descrie atmosfera spectacolului desfășurat în frumoasa Casă de Cultură. Parcă e greu să aduni într-o frază mirajul unei seri de iubire. Căci iubire a fost la Făgăraș și una mare de tot. Cu lacrimi pentru neam, pentru ame, pentru toți cei dragi. Cu pricesne scumpe și voci remarcabile, cuym numai în cenaclul linei lumini poate să fie. Ne lăudăm oare? Se poate să fie și așa, dar cred că e mai mult decât o laudă. cred că avem de-a face cu o statisfacție de sine, căci cum să nu te simți bine când vezi în urma unui astfel de concert atâta lume fericită. Da, așa au plecat făgărășenii la casele lor, fericiți. Așa am învins și noi oboseala, și cine Doamne să se mai plângă de ceva, când vezi atâta iubire în jurul tău. Iubire, credință, lumină lină...

Vă rog să nu citiți aceste rânduri în fugă. știți ce greu le scriu, mai ales că e teribil de cumplit să descrii absolutul unei seri magice. Nu, nu se poate, omenește vorbind. vrei să scrii ceva de Părintele Doru gheaja, dar cum să-i uiți pe ceilalți... Vrei să fi atent cu organizatorii, dar cum să uiți de colegele din infrastructură, de data premiate pe merit și să nu descrii toată jertfa lor... Da, sunt multe de spus și de remarcat. Mă opresc însă aici. închid ochii și las pe Dumnezeu să vă șoptească la ureche: ”A fost totul perfect! Cenaclul Lumină Lină e unic!”

Săptămâna Pătimirilor

Saptamana Patimirilor exprima perioada de la Florii pana in Sambata cea Mare inclusiv. Conform randuielilor canonice, in aceasta saptamana se ajuneaza pana spre seara. Caracteristica esentiala a acestei saptamani sunt Deniile. Luni, in Saptamana Patimilor, se face pomenirea patriarhului Iosif, vandut de fratii sai cu treizeci de arginti. El este o preinchipuire a lui Hristos, care a fost vandut de Iuda. Acuzat de desfranare, ajunge in temnita. In urma talmacirii unor visuri, este scos din inchisoare si pus administrator peste tot Egiptul. Stapanirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruintei lui Hristos asupra pacatelor lumii. Tot in aceasta zi se face pomenire si de smochinul neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit. Incepand cu Denia de duminica seara, se canta pana in Sfanta si Marea Joi urmatorul tropar: "Iata mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care va afla-o priveghind; iar netrebnica e cea pe care o va gasi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii si afara din Imparatie sa te incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi". Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Este o pilda care are menirea sa ne tine treaza datoria de a trai permanent in Hristos. Numai asa vom avea raspuns bun la judecata finala, caci prin implinirea voii divine, Hristos ia chip in noi. Concluzia acestei pilde este ca Hristos, trebuie sa Se regaseasca in fiecare dintre noi in orice moment. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta relizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie. In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. "Doamne", zicem noi catre Hristos, "femeia care cazuse in pacate multe, simtind dumnezeirea Ta", deci, fiind miscata de harul dumnezeiesc spre cunoasterea cea mai presus de intelegere, "a luat randuiala de mironosita". A facut ceea ce doreau sa faca femeile mironosite dupa inmormantarea Mantuitorului. A anticipat inmormantarea lui Hristos si pregatirea Lui cu miresme, "aducand mir de mult pret". A fost mistuita de dorinta de a i se dezlega pacatele: "Dezleaga-mi pacatele mele, asa cum eu mi-am dezlegat parul". Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului. Dupa ce a savarsit Cina cea de Taina, Mantuitorul le da ucenicilor o noua porunca: "Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." Nu intamplator in fata Sfantului Potir, noi spunem Mantuitorului: "Nu-ti voi da sarutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrajmasilor Tai; ci, ca talharul marturisindu-ma, strig Tie: Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta". In Vinerea Mare se face pomenirea de sfintele, infricosatoarele si mantuitoarele Patimi ale Mantuitorului si de marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul. Patimirile Domnului sunt numite sfinte, mantuitoare si infricosatoare. Sfinte pentru ca Cel ce sufera este Fiul lui Dumnezeu, mantuitoare pentru ca Cel ce patimeste nu este un simplu om si infricosatoare caci toata faptura s-a schimbat la rastignirea lui Hristos: " Soarele s-a intunecat, pamantul s-a cutremurat si multi din morminte au inviat". In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricaciune la viata vesnica pe cei din veac adormiti. Astfel, noi zicem: "Cand Te-ai pogorat la moarte Cela ce esti fara de moarte, atunci iadul l-ai omorat cu stralucirea dumnezeirii. Iar cand ai inviat pe cei morti din cele de dedesubt, toate puterile ceresti au strigat: Datatorule de viata, Hristoase Dumnezeul nostru, marire Tie". Randuiala Bisericii noastre este ca indata dupa ce se spun cu cantare cuvintele in care facem prohodirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, indata dupa aceea se pomeneste Invierea. Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere: "In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le". Sa luam aminte la cum petrecem aceste zile, ca la finalul lor sa avem putere sa raspundem chemarilor Sfantului Ioan Gura de Aur: "Toti sa va ospatati din ospatul credintei, toti sa luati bogatia bunatatii. Nimeni sa nu planga pentru saracie, ca s-a aratat imparatia cea de obste, nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate ca iertare din mormant a rasarit. Nimeni sa nu se teama de moarte ca ne-a izbavit pe noi moartea Mantuitorului. A stins-o pe ea Cel ce a fost tinut de aceea, pradat-a iadul Cel ce s-a pogorat la iad. Si aceasta mai inainte apucand Isaia a strigat: Iadul, zice, s-a amarat intampinandu-Te pe Tine jos, s-a amarat ca s-a stricat, s-a amarat ca s-a batjocorit, s-a amarat ca s-a omorat, s-a amarat ca s-a legat. A luat trup si de Dumnezeu s-a lovit, a luat pamant si s-a intampinat cu cerul, a luat ce a vazut si a cazut intru ce n-a vazut. Unde-ti este moarte boldul? Unde-ti este iadule biruinta? Inviat-a Hristos si tu te-ai surpat. Inviat-a Hristos si au cazut dracii. Inviat-a Hristos si se bucura ingerii. Inviat-a Hristos si viata vietuieste. Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in mormant. Ca Hristos inviind din morti incepatura celor adormiti S-a facut. A aceluia este slava si stapanirea in vecii vecilor. Amin".